Boala venoasa la picioare


CVI has a large variety of clinical ma­ni­fes­ta­tions, venous ulcer being the most debilitating one, in­creasing mortality and morbidity.

Factori de risc pentru boala venoasa cronica Factorii de risc pentru aceasta boala variaza, insa ei tind sa fie legati de afectiunile ori conditiile care duc la dilatarea venelor sau la alte tulburari ale structurii de baza a venelor. Acesti factori includ: varsta inaintata, istoricul familial, sexul feminin, sarcina, obezitatea, ocupatiile care presupun o munca efectuata in timp ce persoana sta in picioare, activitatea fizica ce are un impact mare si afectiunile comorbiditatile cum este tromboza venoasa profunda, tromboflebita superficiala si sindromul de apnee in somn de tip obstructiv. Pacientii se pot prezenta la medic cu durere, crampe, senzatie ca de arsura, mancarimi ale pielii de pe picioare, decolorarea pielii la zona gleznelor, edem, flebita sau sangerari; totodata, sunt prezente simptome precum venele cu tiparul de panza de paianjen, vene reticulare sau vene varicoase varice.

CVI diagnosis is based on medical history and clinical examination, being sup­ported by non-invasive methods such as Doppler echo­graphy. The early diagnosis and treatment are of great importance in order to prevent the evolution of the disease. The treatment options are various, thus the choice of therapy depends upon the stage of the disease. Keywords chronic venous insufficiency, venous ulcer, prevention, Doppler echography, treatment Rezumat Insuficienţa venoasă cronică IVC este o afecţiune care în evoluţie poate conduce la afectarea semnificativă a calităţii vieţii, fiind frecvent întâlnită în populaţia globală.

boala venoasa la picioare

IVC prezintă un spectru larg de manifestări clinice, ulcerul venos fiind complicaţia cea mai debilitantă a bolii, crescând mortalitatea şi morbiditatea. Diagnosticul IVC este pus pe baza asocierii dintre istoricul bolii şi examenul clinic, fiind susţinut de teste non-invazive, cum ar fi ecografia Doppler. Diagnosticul şi managementul precoce al bolii sunt importante pentru a putea preveni înaintarea spre clase superioare. Modalităţile de tratament sunt variate, iar alegerea acestora depinde de stadiul bolii.

Cuvinte cheie insuficienţă venoasă cronică ulcer venos prevenţie tratament ecografie Doppler Boala venoasă cronică BVC cuprinde multiple patologii venoase, începând de la telangiectazii, vene reticulare, edem gambier până la afectarea severă reprezentată de ulcerele varicoase.

boala venoasa la picioare

Aceasta din urmă cuprinde formele avansate ale patologiei venoase, şi anume: hiperpigmentarea, lipodermatoscleroza inclusiv atrofia blanche şi ulcerele venoase. IVC nu are limitele clar trasate, mulţi specialişti încadrând şi edemul gambier în această categorie. Insuficienţa venoasă cronică este o afecţiune care poate deveni debilitantă, deoarece hipertensiunea venoasă şi implicarea ţesuturilor cutanat şi subcutanat manifestată prin senzaţie de greutate, durere, ulceraţii pot duce la limitarea capacităţii cotidiene a pacientului.

boala venoasa la picioare

IVC apare prin alterarea funcţiei valvelor venoase la nivelul sistemului venos superficial sistem de presiune joasă sau profund sistem de presiune înaltă. Diferenţele raportate în literatura de specialitate reflectă distribuţia neuniformă a factorilor de risc în populaţia globală, variaţii în acurateţea stabilirii diagnosticului, utilizând criteriile pentru IVC şi calitatea şi disponibilitatea resurselor diagnostice şi de tratament.

Riscul de apariţie a IVC creşte odată cu înaintarea în vârstă sau în sarcină 2. Sunt consideraţi factori de risc pentru apariţia IVC: sexul feminin, istoricul personal sau istoricul familial de tromboflebită sau tromboză venoasă profundă, obezitatea, meseriile care presupun or­to­sta­tism prelungit sau deficienţele musculare la nivelul membrelor inferioare 3.

boala venoasa la picioare

Patofiziologia venoasă Pentru a putea evalua patofiziologia în cadrul IVC, este util să înţelegem anatomia şi fiziologia venoasă în condiţii anatomice. Sistemul venos periferic reprezintă un rezervor de stocare a sângelui şi, totodată, cel care întoarce sângele din ţesuturile periferice la nivel central. Funcţionarea normală a sistemului venos periferic depinde de potenţa venelor periferice, care este dată de valvele venoase şi pompele musculare ce înconjoară venele.

În clinostatism, sângele care ajunge la nivelul membrului inferior trebuie să circule antigravitaţional pentru a reuşi să se întoarcă la nivel central. Venele membrului inferior sunt divizate în trei tipuri: superficiale, profunde şi perforante.

Revista care te menține sănătos

Sistemul venos superficial este dispus deasupra boala venoasa la picioare musculare şi este alcătuit dintr-o reţea de vene interconectate ce includ vena safenă boala venoasa la picioare şi vena safenă mică. Sistemul venos profund este localizat profund de fascia musculară şi are rol de sistem colector. Sistemul de vene perforante traversează fascia musculară pentru a conecta sistemul venos superficial cu cel profund 4.

Valvele venoase sunt esenţiale pentru circulaţia corectă şi eficientă a sângelui la acest nivel, mai ales atunci când persoana este în clinostatism şi este necesar ca sângele să învingă forţa gravitaţională pentru a putea reveni la nivel central. La nivelul sistemelor superficial şi profund există o serie de valve axiale unidirecţionale care se deschid pentru a permite trecerea sângelui dinspre zonele periferice spre inimă, împiedicând astfel trecerea sângelui în sens opus.

Există valve şi la nivelul venelor perforante, acestea au rolul de a permite sângelui să curgă dinspre sistemul superficial spre cel profund, şi nu invers. Cauzele incompetenţei valvulare sunt primare sau secundare.

Boala venoasa la picioare primul caz, există o slăbiciune musculară în peretele venos sau la nivelul cuspelor. În cel de-al doilea caz, la un moment dat apare un agent care lezează valvele: flebita superficială, distensia venoasă exagerată de un status hormonal sau hipertensiunea.

În mod tradiţional, se consideră că dilatarea venoasă începe de la nivelul zonelor de joncţiune, între sistemele venos şi superficial: joncţiunile safeno-femurală şi safeno-poplitee.

Meniu cont utilizator

Valvele acţionează boala venoasa la picioare asociere cu pompa musculară pentru a permite întoarcerea sângelui venos la nivel central. Contracţia musculară determină împingerea coloanei de sânge în sistemul venos profund.

Odată încheiată trecerea sângelui la nivelul venos următor, presiunea venoasă scade şi astfel permite reumplerea vaselor. La persoanele care petrec mult timp în clinostatism, venele se dilată din cauza ineficienţei valvelor şi a pompei musculare în faţa creşterii presiunii.

Obstrucţia venoasă poate avea o cauză intrinsecă: stenoză venoasă sau tromboză venoasă profundă, recanalizată insuficient. Cauzele extrinseci ţin de alte patologii, precum cele maligne care determină compresii pe sistemul venos sau sindromul May-Thurner sindromul de compresie a venei iliace.

Navigare în articole

Pacienţii cu sindrom posttrombotic sunt reprezentarea cea mai grăitoare a importanţei distrucţiei valvulare şi a apariţiei hipertensiunii secundare persistente. Patologia venoasă apare când presiunea venoasă creşte şi întoarcerea sângelui la nivel central este alterată prin diferite mecanisme. Unul dintre acestea este reprezentat de incompetenţa valvulară a sistemelor superficial, profund sau al venelor perforante. Alt mecanism este considerat a fi obstrucţia venoasă. Sunt situaţii în care cele două mecanisme pot să apară concomitent.

Bolile venoase ale sistemului circulator

Acestea sunt întotdeauna agravate de disfuncţia pompei musculare. Astfel, va apărea o creştere a cantităţii de sânge la nivelul sistemului venos — reumplerea acestuia prin încărcare arterială şi încărcare retrogradă venoasă —, iar venele se dilată dilatarea venelor superficiale ale membrului inferior poate fi observată sub formă de varice. În acest mod creşte boala venoasa la picioare venoasă, fenomen cunoscut sub denumirea de hipertensiune venoasă 5. Manifestări clinice ale IVC BVC prezintă un spectru larg de manifestări clinice, minune remediu pentru varicoza la telangiectazii, vene reticulare până la fibroză cutanată sau ulceraţii venoase ca rezultat al mecanismelor patofiziologice amintite: incompetenţă valvulară, obstrucţie venoasă sau disfuncţie de pompă musculară.

Cele mai frecvente manifestări clinice ale BVC sunt venele varicoase, edemul, durerea şi schimbările apărute la nivel cutanat. Venele varicoase sunt vene superficiale dilatate, care devin progresiv mai tortuoase şi largi. Ele pot conduce la episoade de tromboflebită, ce se manifestă prin apariţia unui cordon dureros şi indurat, care poate fi asociat cu periflebită.

Flebedemul debutează la nivelul zonei perimaleolare şi poate avansa înspre proximal, în funcţie de cantitatea de fluid acumulată. Este descris ca un edem alb, nedureros, unilateral sau bilateral asimetric, care lasă uşor godeu la aplicare de digitopresiune.

Iniţial apare seara şi se resoarbe pe parcursul nopţii, însă, pe măsură ce boala avansează, acesta se permanentizează. Durerile apărute la nivelul gambelor sunt descri­se ca fiind în molet. Acestea sunt agravate de ortostatismul prelungit apărând spre finalul zilei sau la finalul unei activităţi prelungite şi sunt ameliorate boala venoasa la picioare repaus, drenajul postural sau prin utilizarea contenţiei elastice. Semne clinice apărute în IVC sunt multiple flebedem, dermatită pigmentară şi purpurică, eczemă de stază, lipodermatoscleroză, tromboflebită varicoasă, atrofia albă, acroangiodermatozăcel mai sever şi debilitant fiind ulcerul venos figura 1.

Figura 1.

Cheagurile de sânge: ce trebuie să ştiţi

Ulcer venos, pe fondul unei insuficienţe venoase cronice. Ulcerul venos este o boala venoasa la picioare de substanţă dermo-hipodermică, dispusă la nivelul membrelor inferioare predominant perimaleolar intern, deoarece la acest nivel se exercită cel mai puternic presiunea hidrostaticăcu evoluţie cronică şi fără tendinţă spontană la vindecare 7.

Ulceraţiile venoase apar mai frecvent la femei şi la persoanele în vârstă sau la pacienţii care prezintă factori de risc pentru BVC 1.

  1. Medicamente pentru vene varicoase i tromboza
  2. Daca ulcerul varicos face parte din evolutia bolii, tromboza venoasa este una din cele mai redutabile complicatii, uneori soldandu-se cu deces.
  3. Sus Exista mai multe optiuni de tratament pentru insuficienta venoasa, acestea fiind recomandate in functie de cauzele declansatoare.
  4. Varicoza evaluari
  5. Insuficienta venoasa
  6. Maneta de iarba în varicoza
  7. Cele mai bune tablete i creme din varicoza
  8. Venele varicoase sunt vene superficiale cu porțiuni îngroșate, care pot fi simțite sub piele, în general mai mari de 3 mm în diametru.

Ulcerele venoase de gambă sunt, de cele mai multe ori, recurente, cu evoluţie cronică, putând persista săptămâni sau luni şi pot conduce în evoluţie la complicaţii de tip celulită, osteomielită şi chiar transformare malignă. În ciuda prevalenţei scăzute, ulcerele venoase de gambă au o natură refractară şi astfel pot conduce la creşterea mortalităţii şi morbidităţii, cu scăderea semnificativă a calităţii vieţii.

Este importantă realizarea diagnosticului diferenţial al ulcerului venos cu alte tipuri de ulcere arterial, neurologic. Pentru realizarea diagnosticului diferenţial cu ulcerul de cauză arterială este necesară realizarea unui examen clinic care să cuprindă palparea pulsurilor distale la nivelul membrelor inferioare şi realizarea indexului gleznă-braţ pentru ambele membre inferioare.

În cazul unui ulcer venos, indicele gleznă-braţ va avea o valoare normală, peste 1 boala venoasa la picioare, valori borderlineiar dacă este prezentă afectarea arterială periferică, indicele gleznă-braţ va fi sub 1. O metodă imagistică prin care putem să punem în evidenţă afectarea arterială este ecografia Doppler.

Pentru realizarea diagnosticului diferenţial cu ulcerul neurologic este necesară evaluarea existenţei unei neuropatii periferice de exemplu, dacă pacientul suferă de diabet zaharat sau evaluarea reflexelor osteotendinoase dacă sunt prezente, indică lipsa afectării neurologice.

Varicele Bolile vasculare periferice formeaza un capitol relativ restrans al patologiei cardiovasculare, departe de a fi lipsit de importanta: au o frecventa destul de mare, genereaza incapacitatea de munca in proportie deloc neglijabila si ridica probleme de diagnostic, tratament si recuperare.

În primul rând, trebuie excluse urgenţele de natură venoasă: tromboza venoasă profundă TVP. Edemele sistemice pot avea multiple cauze: cardiace insuficienţă cardiacăsindrom nefrotic, boli endocrine, boli autoimune, efecte adverse ale administrării de blocante ale canalelor de calciu, antiinflamatoare nesteroidiene, antidiabetice orale.

Modificările cutanate hiperpigmentarea, dermatoscleroza apar şi în dermatite, mixedem, ascită creşte presiunea intraabdominală sau chiar obezitate morbidă.

boala venoasa la picioare

În cele din urmă, ulcerele se mai întâlnesc în patologii arteriale, fistule arterio-venoase, neuropatii periferice, vasculite, patologii hematologice, traumatisme, malignităţi şi multe altele, dar cel mai adesea diagnosticul diferenţial al ulcerelor trebuie să excludă boala arterială periferică şi neuropatia 8.

Testele invazive pot fi utilizate pentru diagnostic, dar sunt de cele mai multe ori rezervate pentru a evalua severitatea activităţii bolii sau necesitatea unei intervenţii chirurgicale.

boala venoasa la picioare

Examenul clinic Pe baza examenului clinic, se poate calcula scorul CEAP status clinic, etiologie, anatomie şi patofiziologiecare indică severitatea BVC, existenţa IVC şi poate ajuta la stabilirea tratamentului 9. Ecografia Doppler Ecografia Doppler color a devenit una dintre investigaţiile de elecţie în cazurile de afectare vasculară.

Ecografia oferă informaţii importante despre anatomia venoasă şi prezenţa refluxului venos.

Factori de risc

Prezenţa refluxului nu indică întotdeauna un defect funcţional, deoarece pompa musculară îl poate compensa. Ecografia Doppler necesită experienţă din partea operatorului pentru a putea să fie relevantă pentru diagnostic 9, Tabelul 1.

Clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice, revizuită în Pentru a vizualiza refluxul venos trebuie ca evalua­rea să se realizeze cu pacientul în ortostatism şi ar trebui vizualizate venele atât în secţiune transversală, cât şi boala venoasa la picioare secţiune longitudinală.

Investigaţia trebuie realizată într-un mediu cu o temperatură ambiantă care să permită dilatarea venoasă. Refluxul este considerat a fi patologic atunci când durează mai mult de 0,5 secunde Indicaţiile pentru realizarea ecografiei Doppler sunt: venele varicoase mai ales cele recurenteîn cazul în care apar semne de implicare a sistemului venos profund, prevenirea binta elastica varicoza este necesară evaluarea sistemului venos de la nivelul fosei poplitee, pentru analiza sistemului venos perforant, vizualizarea preoperatorie a venelor varicoase, pentru diagnosticul unor malformaţii venoase, evaluarea sistemului venos post-tratament, scleroterapie ghidată ecografic, evaluarea înainte de terapia endovenoasă sau pentru diagnosticul trombozei venoase profunde 9, Fotopletismografia Fotopletismografia este una dintre cele mai utilizate technici noninvazive pentru diagnosticul IVC.

Aceasta măsoară timpul venos de umplere şi astfel poate boala venoasa la picioare dacă există sau nu o afectare a sistemului venos. Venografia CT sau RMN Acestea sunt explorări neinvazive: computer-tomograful este util în cazul obstrucţiilor sau al compresiilor venelor de la nivel central Rezonanţa magnetică aduce informaţii anatomice mai detaliate.

Flebografia descendentă are acelaşi principiu, boala venoasa la picioare substanţa de contrast este injectată direct în sistemul venos profund central În cadrul flebografiei se poate discuta despre ecografie intravasculară, o metodă ce are la bază acelaşi principiu de invazivitate, însă introducerea transductorului intraluminal permite vizualizarea detaliată a anatomiei şi patologiei obstructive.

Este o tehnică ce a început să câştige popularitate. Presiunea venoasă ambulatorie Este considerată standardul de aur hemodinamic în diagnosticul IVC. Tehnica este simplă: se inserează un ac la nivelul unei vene de pe faţa dorsală a piciorului, acesta fiind conectat apoi la un traductor de presiune. Se înregistrează presiunea în repaus, după activitate şi înainte şi după plasarea unei manşete în jurul gleznei pentru diferenţierea insuficienţei superficiale de cea profundă.

Valorile normale sunt: presiunea venoasă — mmHg şi timpul de reumplere — de boala venoasa la picioare Deşi oferă informaţii utile, este o metodă folosită rar în practica medicală din cauza invazivităţii şi a disponibilităţii altor metode de diagnostic. Simple măsuri comportamentele, precum drenajul postural şi scăderea în greutate, pot aduce beneficii. Prima linie de tratament este compresia — boala venoasa la picioare se traduce practic prin folosirea compresiei elastice pentru clasele CEAP Aceasta aduce îmbunătăţiri evidente ale edemului, durerilor, pigmentărilor tegumentare, în activităţile zilnice, în calitatea vieţii în general.

Insuficienta venoasa

Astfel, se poate preveni progresia BVC spre clasele superioare ale bolii Tratamentul ulcerului venos de gambă Prima linie de tratament pentru ulcerul venos este reprezentată de bandajele de compresie.

Scopul este reducerea presiunii venoase, mai ales în timpul mersului, prin opunerea faţă de refluxul venos gravitaţional.

Este încurajat un stil de viaţă care presupune exerciţii uşoare şi mers, în timp boala venoasa la picioare perioadele lungi de inactivitate nu sunt considerate benefice pentru evoluţia ulcerului venos de gambă.

Atunci când pacientul stă în clinostatism, membrul inferior la nivelul căruia se află ulceraţia ar trebui ridicat, ideal fiind ca nivelul ulceraţiei să fie deasupra nivelului cordului La aceasta se asociază necesitatea unei diete echilibrate bogate în vitamine şi minerale, pentru a ajuta la vindecarea ulceraţiei Comorbidităţile pacientului sunt un alt aspect important de luat în considerare.

Pacienţii cu insuficienţă cardiacă prezintă exacerbarea hipertensiunii venoase, iar necesitatea de a dormi în poziţie ridicată în pat pentru a ameliora dispneea duce la eşecul reducerii presiunii venoase la nivelul membrului inferior. Tratamentul local Curăţarea şi debridarea ulcerului reprezintă o boala venoasa la picioare importantă a tratamentului. Curăţarea ar trebui să se realizeze cu ser fiziologic, şi nu cu betadină sau apă oxigenată, deoarece acestea au tendinţa de a fragmenta marginile tegumentului şi astfel pot duce la o închidere mai dificilă a ulceraţiei.

Debridarea ulceraţiei înainte de pansare duce la o vindecare mai rapidă figura 2.